Literatura romana dincolo de frontire

Herta Muller a primit Premiul Nobel pentru Literatura în cadrul unei ceremonii la Stockholm.

Scriitoarea care se bucura de recunostinta mondiala este o vocea impotriva opresarii comuniste din Romania.Nascuta in 17 august 1953 in satul Nitchidorf,regiunea Timisoarei a resimtit profund teroriile comuniste, tatal ei, inrolat in Al doile razboi mondial isi pierde proprietatile dupa venirea comunismului iar mama sa a fost deportata pentru 5 ani intr-un lagar e munca fortata.Prietenia cu membrii Grupului de Acţiune Banat format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenţia Securităţii. Refuzand colaborarea cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un „mediu muncitoresc sănătos” la întreprinderea „Tehnometal”, unde a lucrat ca traducătoare.
Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină şi ucide”.
Volumul de debut, „Niederungen” – „Ţinuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a defrişat simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice. Paraseste tara in anul 1987,emigrand in Republica Federala Germania neacceptand interdictia comunista.

Herta Muller, la Academia Nobel: In fata mortii ti se face sete de cuvinte

Scriitoarea Ana Blandiana a primit în luna octombrie a acestui an cea mai înaltă distincţie civilă din Franţa: medalia Legiunii de Onoare în grad de Cavaler. Ceremonia de decorare a Anei Blandiana a avut loc la reşedinţa ambasadorului Franţei în România, Henri Paul.

Ana Blandiana, născută Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timişoara) este o poetă şi o luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluţia din 1989, faimoasă disidentă şi apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi unor publicaţii din străinătate.
Ana Blandiana s-a implicat în viaţa civică printr-o serie de acţiuni în cadrul Alianţei Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi expoziţii pe tema fenomenului totalitar.